Scufita Rosie si Lupul

Lupul în schimb pare un personaj menit să fie bătaia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ mânat de dorinţa perpetuă de a năvăli în casele oamenilor. Foloseşte toate tertipurile: imită voci şi dacă nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf. Concluzie: Lupul este DNA-ul actual. Bunica muşcă momeala şi-i dă drumul. Iată cum este prezentată imaginea unei persoane în vârstă: o senilă care nu ştie să facă deosebirea între un urlet de lup şi glasul propriei nepoate. Cu această imagine vor rămâne copiii noştri. Lupul se îmbracă cu hainele bunicii, se aşează în pat unde îl găseşte Scufiţa  Roşie. O ademeneşte prin vorbe şirete să se apropie şi o înghite şi pe ea. Lupul fiind îmbrăcat în hainele bunicii, induce în mintea copilului sensul noţiunii de travestit, putându-i afecta grav viitoarea orientare sexuală. Ce fel de minte bolnavă poate spune la copii aşa porcării? Iar dialogul, purtat cu Scufiţa, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dinţii şi mai ce?!… Iar el răspunde invariabil cu minciuni menite să o aduca pe Scufiţa în pat lângă el. De aici deducem: corupere de minori şi perversiuni sexuale! Apare vânătorul care împuşcă lupul şi le eliberează pe Scufiţa Roşie
şi bunica. Ce caută vânătorul în casa bunicii? Înseamnă că nu e prima dată. Un vânător  şi o femeie bătrână, singuri în mijlocul pădurii. Şi ne mai mirăm că “Ştirile de la ora 5″ abundă în relatări despre violuri cu pervesiuni săvârşite asupra unor babe? Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam că toţi aceşti infractori au citit în copilărie Scufiţa  Roşie şi iată consecinţele: ani grei de puşcărie! Apoi ce căuta la vânătoare de lupi pe proprietate privată? Din două una: sau e un braconier nenorocit sau e Ion Tiriac cu pusca lui bleaga  care plăteşte sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale
animalice.Sau sa fi fost Adrian Nastase???Nu cred asta are baba acasa. În oricare dintre variante, ar trebui să fie înfierat de creatorul basmului şi nicidecum glorificat pentru fapta sa. Finalul poveştii este sinistru: lupul zbătându-se în ghearele morţii
“eliberează” cele două femei. Adică, avem oroarea să asistăm la apariţia a două făpturi parţial digerate care se pare că nu au murit, ci cu nonşalanţă îşi reiau firul vieţii. Mai rău ca în filmele horror! Şi ne mai întrebăm de ce există copii dereglaţi din toate punctele de vedere. Asemenea închipuiri ale unei minţi bolnave se “servesc” copiilor între 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: “Albă ca Zăpada” – auzi albă, imaculată şi ea trăieşte sub acelaşi acoperiş nu cu unul, ci cu 7 bărbaţi,de parca ar fi Elena Udrea cu guvernul Boc. Ruşine! Ruşine! Ruşine!                       

IRIS GOGORICI
                          

Psihoterapeut

Traditia  “Arata-ti fundul lui Amtrak” are din ce in ce mai multe posterioare la activ. Vizitatorii lagunei Niguel, din Sudul Californiei,  iau parte cu mare dezinhibitie la sedintele de expunere a feselor calatorilor trenurilor Amtak care trec prin statiune si povestesc cu mare aplomb marea lor aventura oricui vrea sa auda ce presupune obiceiul  Moon Amtrak. In fiecare a doua sambata a lunii iulie traditia ii insira pe toti si, la aparitia trenului, acestia isi dau pantalonii (si chilotii) jos si isi arata celulita dorsala. Anual, mai mult de 10 000 de turisti merg spre Laguna Niguel pentru acest lucru.

Sa incercam si noi, romanii, sa aratam popoul SNCFR-ului? Sau sa mergem direct la Guvern si sa le aratam ce avem noi de pus la bataie?

 

Îmbrăcămintea mea va fi în ton cu
   spiritualitatea mea. Se va asocia feminismului meu rafinat. Va exprima
   fluiditate şi eleganţă, în completatarea unui aer adânc studiat, de
   sobrietate şi naturaleţe – care mie-mi vine foarte bine, ca femeie modernă,
   de carieră. Machiajul va fi discret, dar numai după ce mă voi da cu laptele
   de piersici şi migdale pe faţă, apoi cu crema nutritivă cu extract de
   castraveţi indonezieni. Taiorul deux-pieces mov deschis, bluziţa roz pal,
   push-up. Chiloţeii verde crud cu fundiţă roz – că nu se ştie niciodată.
   Trebuie un accesoriu pe negru… da, o năframă transparentă, vaporoasă, şi
   mănuşi negre. Ochelarii de soare îmi vor completa garderoba, conferindu-mi
   un aer de femme fatale. Ceasul aurit, două inele discrete. Cerceii scumpi.
   Un lănţişor cu inimioară. Ia să mă văd în oglindă: da. Da. Aşa da. Spatele
   drept. Tocuri medii, astea îmi scot un pic pieptul în afară şi îmi bombează
   fundul, dar mai discret. Plus că îmi şi conferă câţiva centimetri în plus!
   Hai, că sigur or să rămână cu deştele-n gură toţi mocofanii care se zgâmâie în nas la semafor.
   

************************************************************************************
   El:
   
   Unde p.. m ..  sunt chilotii curati?
   Las’ ca mi-i pun p’aia de ieri….

Căci la guvernare fiul ei iubit
a plecat aseară şi n-a mai venit.
Celularul sună noaptea jumătate.
Nu-i semnal, şi totuşi:
- Oare cine-i, frate?
- Eu sunt, bună maică,
fiul tău dorit,
n-a mai mers Taromu’
şi n-am mai venit.
Sun din Capitală,
voi fi premier.
M-a numit chiar Zeus,
sunt timonier.
Căpi­tan e dânsu’,
e ca la armată.
Mica mea oştire fuge sfărâma­tă.
Vine criza, foamea,
oamenii mă-njur.
L-am servit pe dânsu’,
m-a mâncat în cur.

- Ce spui tu, străine?
Emil e departe,
cică de Băsescu nu se mai desparte.
Am crezut că-i glumă,
dar era să mor.
L-am văzut aseară
la televizor. Emil e cuminte,
nu e derbedeu.
De eşti tu acela,
nu-ţi sunt mamă eu!
Lasă-mă cu Zeus,
fincă omul chel
se joacă cu tine
cum do­reşte el.
Te-a numit pe tine după Stolojan.
Crezi că e pe bune?
Te-a luat de fazan.

Am vorbit cu tac-tu,
ascultă-l pe moş:
după tine vine
Leana lu’ Cocoş.
Du-te la Bă­sescu,
fă-i un ultim sluj,
apoi ia Taromu’,
să te-ntorci la Cluj!

Jurnalul unui prefect maghiar ajuns la olteni

Ziua 1:
Cred ca azi fost zi liber la ei.
Nu venit niciuna din angajat.
Plimbat prin biroul meu lung si lat.
Deschis fiset acte oficial dar plin de o bautur tulbure.
Oare unde tinut la ei dosare?

Ziua 2:
Nu fost ieri zi liber.
Verificat in calendar, fost miercur.
Poate nu lucreaza miercur la ei!
Dar nici azi nu venit!?!
Am vrut dau telefon, dar nu am gasit agenda
… Toate sertarele plin cu acel bautur tulbur …
Ziua 10:
Azi fost un secretara care zis ceva care nu inteles la mine si plecat nervos!
Oi, oi! Gustat o pahar din acel bautur tulbur gasit in seif …
Putin acrisor…

Ziua 20:
Aici nimeni nu vorbesc ungureste.
Toti nervos ca nu pricepe la ei.
Oare e politic corect sa invat eu romanesc?
Hm, bauturul acela tulbur nu e chiar rea.

Ziua 30:
Descoperit intamplare un caset cu muzica folcloric si prinde bine sa invat romaneste.
Azi putut spune unei director apa-canal-investitii europene:
“Dunare daca n-aveam / Jiul, Dunare-l faceam la noi!”
Simpatica baiat. Am baut cu el, putin, din acel bautur tulbur exceptional …

Ziua 100:
La ce dracu sa muncesti in fiecare zi?
Ma dadui lovit si drojdii niste zaibar cu nea Stelica, subprefectul.

Ziua 200:
Fatal, treaba merge unsa.
Fura toti in prefectura.
Puseram un CD cu Maria Dragomiroiu si ne facuram muci.
Il trimisei pe Stelica la Segarcea, dupa doua vedre de molan, sa nu ramanem pe uscat.

Ziua 300:
Nenica, astia din UDMR chiar ma enerveaza.
Ma sunara de la partid, sa ma intrebe cum stau cu nu-s-ce investitie.
O sa-l sun pe Stelica, cand s-o-ntoarce cu cisterna de la Panciu.

Ziua 350:
Mimisor, secretara zise ca ma tot cauta unii din UDMR.
O pusei sa le zica ca-s intr-o sedinta.
Sanchi, batu Craiova acasa si ne facuram pulbere.
Ce treaba au ungurii cu Mehedintiul?

Juvete Attila

O femeie vine acasa si-i zice sotului, “Iti amintesti de toate durerile de cap pe care le-am avut in ultimii ani? Ei bine, nu le mai am.”

“Nu mai ai dureri de cap?” intreaba sotul, “Ce s-a intamplat?” Sotia ii raspunde: “Una dintre prietenele mele mi-a recomandat un hipnotizator.. Acesta mi-a spus sa stau in fata unei oglinzi, sa ma holbez la mine insami si sa-mi repet ‘Nu am nici o durere de cap; Nu am nici o durere de cap; Nu am nici o durere de cap.’ Si a mers! Durerile de cap au disparut..”
Sotzul a replicat, “Ei bine, este extraordinar.” Atunci sotzia-i spuse, “Stii, tu nu ai prea fost un “macho” in pat in ultimii ani. De ce nu te duci si tu la acest hipnotizator sa vezi daca nu poate sa te ajute in aceasta problema?”

Sotul a fost de acord sa incerce.
Dupa consultatie, sotzul vine acasa, isi rupe hainele, isi ridica in brate sotia si o duce in dormitor. O pune pe pat si-i spune: “Nu misca, ma intorc imediat.” Se duce in baie, se reintoarce dupa cateva minute si sare in pat si face dragoste pasional cu sotia sa asa cum nu o mai facuse niciodata.

Nevasta-sa e uluita, “Baiete, a fost minunat!” Barbatul ii spune “Nu misca, ma intorc imediat.” Se intoarce in baie, sta cateva minute, se intoarce in dormitor si runda a doua a fost mai buna chiar si decat prima oara.

Sotia ramane ametita si extaziata.

Barbatul ii spune din nou, “Nu misca, ma intorc imediat.” Si se intoarce iar in baie. De data asta, sotia il urmeaza in liniste si acolo, in baie, il vede stand in fata oglinzii si repetand, “Ea nu este sotia mea. Ea nu
este sotia mea. Ea nu este sotia mea…!”

Iata cum functioneaza hipnoza la durerile de cap ale romanilor

…si atunci a inceput cearta!
——————————

Nevasta-mea tot incerca sa-mi sugereze ce-si doreste pentru urmatoarea
aniversare.
Mi-a spus:
“Vreau ceva stralucitor, ce ajunge de la 0 la 100 in trei secunde.”
I-am daruit un cintar

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Cind am ajuns aseara acasa, nevasta-mea mi-a cerut sa o duc intr-un loc
scump.
Am dus-o la o benzinarie…

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Cind m-am pensionat, m-am dus la Oficiul de Asistenta Sociala sa ma
inregistrez.
Tipa din spatele biroului mi-a cerut buletinul, sa-mi verifice virsta. Il
uitasem acasa.
I-am cerut scuze, i-am spus ca ma duc acasa sa-l iau si ma intorc. A fost
foarte draguta: “Nu va mai deranjati, descheiati-va la camasa.”
Parul carunt de pe pieptul meu a convins-o si mi-a inregistrat solicitarea.
Incintat de solicitudinea ei, cind am ajuns acasa i-am povestit nevesti-mii.
Ea a spus:
“Trebuia sa-ti scoti si pantalonii, poate primeai si ajutor pentru
dizabilitati”…

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–
Stateam alaturi de nevasta-mea la intilnirea de 30 de ani de la terminarea
liceului si ma tot uitam la o tipa bine, dar complet turta, ce-si legana
nostalgic intre doua degete paharul, singura la o masa de alaturi.
Nevasta-mea m-a intrebat: “O cunosti?”
“Sigur”, am oftat, “e prima mea prietena din liceu. Am inteles ca s-a apucat
de baut imediat dupa ce ne-am despartit, si de-atunci n-a mai fost treaza.”
“Dumnezeule!” a spus nevasta-mea. “Cine s-ar fi gindit ca o persoana poate
sarbatori atita timp?”…

…si atunci a inceput cearta!
—————————— ———–

Am scos-o pe nevasta-mea la un restaurant.
S-a intimplat ca ospatarul sa ia mai intii comanda mea.
“Un cotlet mare de vita in singe pe gratar.”
M-a intrebat:
“Nu va pasa de vaca nebuna?”
“Nu.”, am raspuns. “Poate comanda si singura”…

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Nevasta-mea statea goala si se privea in oglinda din dormitor.
Nu se prea bucura de ce vedea si mi-a spus:
“Ma simt oribil! Atit de grasa si de batrina! Am nevoie de un compliment!”
I-am raspuns:
“Vederea ti-a ramas perfecta”…

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Nevasta-mea s-a dus la supermarket.
Am rugat-o sa ia si-un bax de Tuborg, de 18 lei.
A cumparat in schimb o cutie de L’Oreal DermaGenese de 24 de lei.
I-am spus ca berea ar fi ajutat-o sa arate mai bine in noaptea aia decit
crema …

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Nevasta-mea m-a intrebat daca rochia ii face fundul mare.
I-am spus ca nu asa de mare ca rochia de ieri ….

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Simbata dimineata m-am strecurat usor din asternut, mi-am facut pachetul si
am coborit pe tacute in garaj.
Am legat barca la cirlig si am inceput sa dau cu spatele.
Abia cind am iesit cu totul din garaj am realizat ca ploua cu galeata si
vintul batea cu 100 km/h .
Am deschis radioul si am aflat ca vremea avea sa fie la fel toata ziua.
Am tras inapoi in garaj si, tiptil, m-am dus inapoi in dormitor.
M-am strecurat la loc linga nevasta-mea si i-am soptit: “E o vreme groaznica
afara.”
Pe jumatate inca adormita, ea a raspuns:
“Iti poti imagina ca prostul de barbatu-meu s-a dus la pescuit pe asa o
vreme?”…

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Am intrebat-o pe nevasta-mea unde ar vrea sa mergem pentru aniversarea
casatoriei noastre.
Mi s-a incalzit inima cind am vazut-o topindu-se de bucurie.
“Undeva unde n-am mai fost de mult timp…” a spus ea, nehotarita.
Asa ca i-am sugerat: “Ce parere ai de bucatarie?”…

…si atunci a inceput cearta!

—————————— ———–

Urmaream in pat, linga nevasta-mea, “Vrei sa fii miliardar?”
M-am intors catre ea si am intrebat-o: “Vrei sa facem dragoste?”
“Nu”, mi-a raspuns ea.
“Asta e raspunsul tau final?”, am intrebat-o.
De data asta nici nu m-a privit cind mi-a raspuns ca da.
Asa ca am spus:
“Atunci as vrea sa sun o prietena”…

…si atunci a inceput cearta!

tot cu tema literara Pinocchio…