Cu siguranta la bazinul Lia Manoliu nasii au fotografiat cel putin un campion mondial la inot. Vom vedea. Oricum, in perioada 22-25 iulie, la Bucuresti, s-au disputat Campionatele Nationale de inot pentru juniori II, intrecere in bazin de 50m, opt culoare. Astazi au fost finalele! Rezultatele, mai jos:

= 50 m spate M14: 1. George Barbu (CSM Pitesti) – 31.04; 2. Alexandru Badeata (CSS Hunedoara) – 31.23; 3. Andrei Cherestes (LER) – 31.50
= 50 m spate M15: 1. Bogdan Fodor (Steaua) – 28.96; 2. Andrei Pascu (CSS 1 Pajura) – 29.20; 3. Mircea Gheorghe (CSM Pitesti) – 30.04
= 50 m spate M16: 1. Alexandru Ancuta (CSS Hunedoara) – 28.23; 2. Catalin Paul Ungur (CSM Baia Mare) – 28.36; 3. Cristian Manu (CSS Resita) – 30.16
= 50 m spate F13: 1. Diana Capota (Gloria Arad) – 33.31; 2. Andrea Matyas (CSM Brasov) – 33.85; 3. Andreea Olariu (CSS Sibiu) – 34.52
= 50 m spate F14: 1. Alina Ene (LPS Braila) – 31.76; 2. Ioana Dansorean (CSM Cluj) – 32.24; 3. Ana Prioteasa (CSM Pitesti) – 33.53

= 400 m liber M14: 1. Madalin Tugui (CSM Pitesti) – 4:30.53; 2. George Barbu (CSM Pitesti) – 4:38.63; 3. Andrei Ganea (Farul) – 4:38.83
= 400 m liber M15: 1. George Albu (Steaua) – 4:17.55; 2. Bogdan Fodor (Steaua) – 4:17.77; 3. Stefan Vatasescu (CSM Resita) – 4:26.87; 6. Alexandru Sabau (LPS Baia Mare) – 4:40.59
= 400 m liber M16: 1. Florin Raiu (LER) – 4:06.59; 2. Octavian Ciocan (LPS Braila) – 4:07.73; 3. Alexandru Banciulescu (LER) – 4:16.18. Vladut Dobra (CSM Baia Mare) a abandonat
= 400 m liber F13: 1. Ana Meila (CSM Pitesti) – 4:48.04; 2. Alexandra Vijan (CSM Pitesti) – 4:50.59; 3. Livia Pascu (LPS Braila) – 4:56.87
= 400 m liber F14: 1. Alina Ene (LPS Braila) – 4:34.34; 2. Gabriela Dragomir (LPS Braila) – 4:42.97; 3. Bianca Raduta (CSM Pitesti) – 4:43.12

= 200 m bras M14: 1. Radu Cusmir (Steaua) – 2:42.07; 2. Andrei Roman (CSS Sibiu) – 2:43.07; 3. Adrian Bejan (Farul) – 2:43.16; 4. Denis Adrian Trifoi (LPS Baia Mare) – 2:43.74
= 200 m bras M15: 1. Atila Abibula (Farul) – 2:34.71; 2. Carlo Stefan Turdean (LPS Baia Mare) – 2:34.91; 3. Alexandru Maftei (Petrolul Ploiesti) – 2:35.85
= 200 m bras M16: 1. Cristian Rizan (CSS Hunedoara) – 2:34.16; 2. Andrei Furdui (LPS Alba Iulia) – 2:36.92; 3. Attila Demeny (CSS Tg. Mures) – 2:39.30; 6. Marius Dumitru Borz (LPS Baia Mare) – 2:43.37
= 200 m bras F13: 1. Vasilica Balacianu (CSS 1 Timisoara) – 2:52.91; 2. Luiza Baluta (CSM PItesti) – 2:55.25; 3. Teodora Herman (Aqua Team Arad) – 2:59.62
= 200 m bras F14: 1. Maria Ciorobea (CSM Pitesti) – 2:43.10; 2. Florina Ilie (Petrolul Ploiesti) – 2:43.70; 3. Dana Prohnischi (CSS Ploiesti) – 2:50.27

= 100 m fluture M14: 1. Alexandru Farcutiu (Gloria Arad) – 1:02.75; 2. Radu Cusmir (Steaua) – 1:03.14; 3. Madalin Tugui (CSM Pitesti) – 1:04.54
= 100 m fluture M15: 1. Bogdan Fodor (Steaua) – 1:02.18; 2. Mihai Lomnoseanu (LER) – 1:02.55; 3. Mircea Constantin (LER) – 1:02.59; 4. Alexandru Sabau (LPS Baia Mare) – 1:02.63
= 100 m fluture M16: 1. Octavian Ciocan (LPS Braila) – 58.46; 2. Alexandru Banciulescu (LER) – 59.69; 3. Florin Raiu (LER) – 59.74; 4. Eduard Soponar (CSM Baia Mare) – 1:00.04
= 100 m fluture F13: 1. Ana Meila (CSM Pitesti) – 1:10.89; 2. Andreea Balan (Delfinul Bucuresti) – 1:13.13; 3. Vasilica Balacianu (CSS Timisoara) – 1:14.82
= 100 m fluture F14: 1. Ioana Zarnoianu (Steaua) – 1:04.96; 2. Adriana Morar (Viitorul Cluj) – 1:05.82; 3. Paula Georgescu (Constanta) – 1:09.58

= 4×100 m mixt M14: 1. Farul – 4:33.40; 2. CSS Sibiu – 4:36.95; 3. CSM Pitesti – 4:39.05
= 4×100 m mixt M15: 1. LER – 4:24.11; 2. CSM Pitesti – 4:27.23; 3. LER II – 4:40.60
= 4×100 m mixt M16: 1. LER – 4:09.78; 2. CSM Baia Mare (Catalin Paul Ungur, Catalin Cioltea, Eduard Soponar, Vladut Alexandru Dobra) – 4:12.35; 3. CSS Hunedoara – 4:15.01
= 4×100 m F13: 1. CSS Sibiu – 5:12.06; 2. CSM Pitesti – 5:13.56; 3. CSM Brasov – 5:24.80
= 4×100 m mixt F14: 1. CSM Pitesti – 4:42.34; 2. LPS Braila – 5:01.16; 3. CSS Hunedoara – 5:06.58

Bravo, copii! Sunteti buni! Faceti onoare Romaniei! Dati-i bice pe mai departe si aduceti in tara cat mai multe premii si medalii!

foto: nasii.ro

Targul de Traditii si Obiceiuri Topoloveni, Bucuresti 2010 s-a incheiat astazi in Parcul National, dupa ce a oferit bucurestenilor si turistilor viziunea unei regiuni romanesti peste care Cornul Abundentei s-a prabusit cu toate bunatatile traditionale. De la branza de capra cu chimen, palnica de pruna in cetina de brad, pana la vitel la protap si dansuri populare specifice, topolovenii s-au manifestat ca adevarati pastratori de datini, obiceiuri si mestesug.  Gaseai si gogosi si friptane, si afumaturi de casa si ceaune cu pirostrei.

Nu va zic la ce preturi ca sa nu dati vina pe marirea TVA-ului. In niciun caz preturi de criza. Daca nu ar fi fost zdrahonul brunetel care facea reclama la produse printre musterii, indemnandu-i la cate o bucatica de cate ceva, for free, nu stiu cati s-ar fi apropiat sa cumpere. Una peste alta, a fost si s-a dus si Targul Topoloveni de la Bucuresti!

foto: nasii.ro

Valentin Ceausescu si Profesorul Mircea Oprean, sotul pentru ceva mai mult de 1 an al fiicei Ceuasestilor, Zoe Ceausescu, au angajat operatori pariculari care sa filmeze deshumarea parintilor, respectiv socrilor, azi-dimineata, la Cimitirul Ghencea. Presei i-a fost interzis accesul in cimitir si, oricat s-au catarat prin pomi si pe garduri, reporterii televiziunilor nu au reusit sa prinda scoop-ul pentru mogulii lor. Au stat la poarta cimitirului si au asteptat declaratiile post-deshumare ale lui Mircea Oprean, pentru ca Valentin, discret cum il stim, a fost bolnav si nu a putut asista la eveniment.

Ce stim despre cei doi barbati ramasi in urma Ceausestilor? Ca amandoi sunt saraci, dar demni si isi doresc sa faca dreptate in ceea ce priveste executia dictatoriala. Mai stim ca au inregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci (OSIM) numele „Ceausescu” si, ca atare, nimeni nu mai are dreptul sa folosească public aceasta marca fara acordul lor expres.

 Tot Valentin si cumnatul lui, Mircea Oprean au intentionat sa intenteze, in 2008, procese la Strasbourg statului roman, atat pentru bunurile confiscate, cat si pentru deshumarea cuplului Nicolae si Elena Ceausescu  “Pe 30 decembrie 2008 expira cele 6 luni pe care Ministerul Apararii le-a avut la dispozitie pentru a aduce dovezi care sa ateste faptul ca in cimitirul Ghencea se afla trupurile sotilor Ceausescu, decizia fiind definitiva si irevocabila. “Pana acum au adus doar declaratii de la martori, nu acte. Mai au o luna si jumatate. Daca nu le-au adus in atatia ani, clar nu exista. Ca atare, pe 30 decembrie vom face demersurile pentru Strasbourg, dam statul in judecata imediat ce expira acest termen de sase luni”, a declarat sotul Zoiei Ceausescu, Mircea Opran.”

Mai stim ca Valentin lucreaza inca la Magurele, la Institutul de Fizica Atomica, conduce o masina ieftina si sta la bloc, iar Mircea Oprean, profesor la Transporturi, a locuit cu Zoe intr-un simplu apartament, chiar daca in Cotroceni.

Presa straina va cumpara filmul deshumarii sotilor Ceausescu

Apoi, mai stim ca presa straina a fost, este si va fi foarte interesata de tot ce tine de familia dictatoriala Ceausescu si ar fi dispusa sa plateasca bani grei pe filmul deshumarii Ceausestilor. Asta in cazul in care mogulii Romaniei nu vor supralicita.

De unde Nasii trag concluzia ca filmul deshumarii va zbura peste hotare, asa cum s-a intamplat si cu filmul executiei care ne-a parvenit de la francezi, daca va mai aduceti aminte.

Ion Iliescu o va lua de la capat cu explicatii despre executia Ceausestilor

Daca Nasii ar fi la putere si ar vrea sa dau o lovitura opozitie, ar readuce in discutie executia Ceausestilor si l-ar convinge pe Mircea Oprean, sotul Zoiei Ceausescu sa reaprinda focul executiei socrilor, ca, dupa aceea, sa lase presa sa il atate. Dealtfel, Mircea Oprean a mai declarat pentru Mediafax

“ca vrea sa completeze lista “criminalilor” socrilor sai cu alte nume, spunand ca pe langa cei pe care i-a nominalizat deja, respectiv Ion Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu si Petre Roman, ii adauga si pe Virgil Magureanu si Victor Athanasie Stanculescu, care “nu numai ca au fost criminali, dar s-au purtat cu niste cadavre ca niste pagani, au pus sub ei rumegus”. “Am dezgropat neomenia celor care s-au erijat in conducatorii tarii”

Pilotii orbi – Mircea Eliade – 1937
Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea” politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916-1918, lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred cã este o crimã care nu va putea fi niciodatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nstru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte.

Si daca tot asteapta romanii sa vina americanii, iata ca Brad Pitt va face un film in tarisoara noastra si, mai precis, in Curtea de Arges. In toamna asta vor incepe filmarile la productia lui “Vlad”. Nu este greu de banuit ca filmul va fi despre Vlad Tepes, chiar daca, in final, vom constata din ce va iesi, ca domnitorul va fi unul si acelasi cu Dracula, in ciuda intentiei scenaristului care doreste respectarea adevarului istoric si recrearea unui personaj care a existat, cu adevarat, respectiv chiar domnitorul Vlad Tepes. Daca, pana acum, nu am reusit sa aratam nimanui caninii nostri, macar tepele romanesti sa fie cunoscute si peste ocean. 

Brad Pitt in filmul “Interviu cu un vampir”

Cetatea Poienari, “cuibul de vulturi al vitejilor de demult”

Inca de anul trecut s-a vehiculat ideea ca filmul lui Brad Pitt va repune in circuit Cetatea Poienari, in urma prospectiilor facute, dar fortareata de pe vremea voievodului Vlad Tepes mai are putin si se prabuseste. Cetatea Poienari se afla in judetul Arges la mai putin de 30 km de orasul Curtea de Arges, la poalele Muntelui Cetatuia. Altitudinea este de 850 de metri.

Cetatea Poienari, de langa Curtea de Arges

Angelina Jolie admira colajele lui Ion Birladeanu

Si cum Angelina Jolie a stat la masa, la Paris, cu Ion Birladeanu, artistul gasit in ghena, de ce nu ar face si Brad Pitt o lipeala cu o vedeta autohtona?! Se zvoneste ca vor juca si romani in film, asa ca nu trebuie sa ne mire daca Brad se va combina cu Simona Sensual sau, mai rau, cu Nikita.

Mediafax zice despre Brad Pitt zis si Vlad

“Brad Pitt şi Dede Gardner vor produce acest proiect prin intermediul companiei de producţie cinematografică Plan B. Proiectul va fi supravegheat de Erik Feig şi Meredith Milton, de la studiourile Summit Entertainment.

Scenariul este semnat de Scott Kosar, cunoscut ca pasionat de istorii macabre. El a scris scenariul pentru “Masacrul din Texas/ Texas Chainsaw Massacre” (2003), “Amityville/ Amityville Horror” (2005) şi “Maşinistul” (2004).

Potrivit presei internaţionale, “Vlad” este un film care nu va pune accent pe celebra legendă a lui Dracula, legată de personalitatea lui Vlad Ţepeş.

Compania Summit Entertainment a achiziţionat drepturile asupra acestui proiect în urmă cu câţiva ani, însă acesta nu a putut fi iniţiat din diverse motive. Potrivit blogului Heat Vision de pe Hollywood Reporter, Summit Entertainment speră să realizeze “un film îndrăzneţ din punct de vedere vizual, despre o perioadă radicală din istorie“.

Vlad Tepes seamana cu Brad Pitt. Oare?

Intrebarea care se pune este: Charlie Hunnam va juca in rolul lui Vlad Tepes?

In nuvela “La vulturi” de Gala Galaction, sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugarite de turci, si copii ei.

Metoda folosita de Ion pentru a pune mîna pe pamîntul Anei este însarcinarea. !!!

Privind atent plugul vede ca e de fier si privind si mai atent taranul, Arghezi, ca un poet bun ce este, vede ca e de bronz.

Si Stroe Orheianu cînd îl vazu pe Tudor Soimaru zise în gînd: Pe unde o scot, vere?!

Vlaicu-Voda era un functionar model care avea un randament deosebit ca domn.

Este vorba de peripetiile lui Robinson Crusoe dupa ce pleaca din Troia.

In cunoscuta balada “Miorita”, sunt descrise cateva intamplari in care sunt implicate doi criminali, o oaie turnatoare, si un cioban ce socheaza prin prostia lui.

Pentru ca suntem oameni, nu poti sa ceri cainelui din scara blocului sa sufere pentru deceptiile tale.

Capitala SUA este Casa Alba.

În China traieste foarte multa lume care manînca o abundenta de orez, se încheie la gît si-a inventat guma de la capatul creionului.

Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei avînd în zona o prezenta statornica.

În padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa.

Lebada moare de cîte ori cînta.

Animalele salbatice traiesc în padurea zoologica.

În caz de accident nu trebuie sa fugi de la locul faptei fiindca
victima, daca nu e lovita fatal, poate retine numarul masinii.

Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor care nu se mai topesc odata.

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.

În multe poezii Octavian Goga a scos în evidenta natura si treieratul pe caldura.

Rascoala de la Bobîlna a început pe un deal si s-a terminat în 1438.

Zaharia Stancu a scris un roman descult. A fost si sef de birou la
scriitori.

Rascoala începu spre seara si taranii îsi aprinsera lanternele ca sa vada drumul spre ciocoi.

Cu cît ne apropiem de izbucnirea rascoalei, cu atît taranii stau mai mult în cîrciuma, ca sa faca în ciuda boierului.

Si cînd Petre Petre o vazu pe Nadina dezbracata îl gîdila în talpi.

Descoperirea Americii s-a produs într-un moment de neatentie a pazei de coasta.

Nilul este un fluviu ramas de pe vremea faraonilor.

Soldatul Ionescu avea o misiune importanta: belea ochii la avioane.

La Otopeni erau numai gropi si avioanele le ocoleau si tunarii trageau dupa ele în zig-zag.

Contemporanii lui Eminescu l-au urmarit ca sa-i ghiceasca filozofia si ca sa-i caute nod în papura.

Din lumea satului tîsnesc figuri memorabile ca: pupaza, ciresul si altele care au completat actiunea operei.

Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus.

Si bietul Eminescu, scîrbit de bisnita societatii sale si ca Veronica Micle îi facea fite, intra într-o etapa noua pe care mi-e rusine s-o spun.

Tudor Soimarul era apt de lupta, cu vizita medicala facuta.

Dragu-mi era satul meu si pomul unde lega mama porcul!!! – citat din “Amintirile” lui Creanga.

În versurile: “Ce-ti pasa tie chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul?”
poetul ne vorbeste despre aspectul fiintei cu care Luceafarul este în gagicareala si ea îi spune ca nu stie daca va fi al ei sau va fi altul.

Romanul “Rascoala” este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru ca începe si se termina cu imaginea burtii lui Rogojinaru, care seamana cu o sfera.

La Humulesti Ozana curgea limpede fara prea mari framîntari sociale si politice.

Mos Danila îsi facu rugaciunea catre Dumnezeu dupa ce muri.

Stefan cel Mare a avut o sotie cuminte care sta în palat si îl astepta sa vina de la lupte ca sa puna masa.

Nichita Stanescu a stiut el de ce a pus virgulele si punctele acelea în poezie si nu ma bag eu în ce a facut el.

Legile nescrise ale satului sînt respectate cu strictete de Vitoria,
Gheorghita si cîinele lor.

Versul “de la strabunii mei pîna la tine” explica distanta în km, care exista între poet si rudele sale ce traiau undeva la tara .

Danila Prepeleac era tovaras de copilarie cu Ion Creanga si cu el pleca iarna la sanius.

Eminescu se indeparteaza pentru a lumina dorintele celei moarte.

Miron Costin vrea sa ne arate ca este bine ca din cand in cand sa mai deschizi o carte si sa o citesti pentru ca nu face rau.

Citind, se mai dezvolta si omul la creier si acumuleaza materie prima.

Eminescu descrie faptele care se petrec la plural care demonstreaza ca tot timpul sunt mai multi.

Este bine sa mai si citesti, decat sa tai frunza la caini degeaba.

Eminescu este trist pentru ca nu a reusit sa faca nimic in viata lui.

Miron Costin nu foloseste cuvinte de tip gramatical pentru gramatica limbii romane.

Nepoata lui Motoc este furata de oastea leseasca si adusa ca captura.

Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.

Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.

Creanga a scris povesti ca: “Cocosul babei”, “Gaina lenesa”, “Punguta cu bani marunti”, “Lupul si capra”.

Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.

El mergea pe bicicleta cu picioarele goale, bagate în portbagaj.

Ioana îi zise eroului sa-i bage aparatul în priza.

Cînd veni fata, baiatul îi mîngîie pisoiul.

Soldatii îi urmareau pe nemti si, cum îi vedeau ca se urca în avioane, sareau calare pe tunuri si îi urmareau pe tot aeroportul.

Patima s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan.

Personajele principale din povestirea “O ora din august” sînt: ofiterul Rosu si avioanele nemtesti.

Pe aeroportul Otopeni se luptau nemtii cu americanii, iar românii trageau, cu succes, cînd în unii, cînd în altii.

Gala Galaction se mai numea si Grigore Pisulescu!!!

Pe Tudor Soimaru, dorul pentru Magda Orheianu îl tragea jos de pe cal, mai-mai sa pice!

Magda îl iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine.

În “Amintiri” apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel.

Ceahlaul este situat sus pe munte.

Mos Danila sta pe vine sa prinda vulturii de pene.

La începutul fiecarei poezii eminesciene sta plantat cîte un tei mai gros sau mai subtire în functie de cîte strofe are poezia.

Cînd eroul muri împuscat de nemti pe cîmp, simti miros de marar si de patrunjel.

Trebuie să fie aşa, din moment ce nu-mi vine
> decît să vorbesc urît despre ea. Să-i spun vorbe grele
> în fiecare oră, în fiecare dimineaţă, cînd întîrzii
> cît pot de mult întîlnirea cu oamenii, locurile,
> serviciile, televiziunea, pîinea, mirosurile, maşinile,
> culorile, limba ei.
>
> Am obosit de ţara asta. Am obosit de ţara în care cei
> care conduc mă cred prost şi-mi spun „omul simplu, de pe
> stradă“, omul căruia se simt datori să-i explice cum
> stau treburile, într-un limbaj gîngav, analfabet, ca acela
> folosit de adulţii inculţi, pentru a răspunde
> gîngurelilor unui
> bebeluş.
>
> Am obosit de ţara în care nimic nu este ceea ce pare: un
> site colorat cu multe promisiuni al unei grădiniţe private
> e doar un paravan în spatele căruia
> se află o clădire care-i adăposteşte pe preşcolari de
> ploaie cît timp părinţii se află la serviciu (altfel,
> educatoarele îşi roagă colegele de breaslă mai
> norocoase, de la alte grădiniţe, să fure plastilină şi
> creioane).
>
> Avocatul care-mi promite că va cîştiga procesul n-are
> niciodată chitanţier pentru banii pe care-i dau şi nici
> argumente în instanţă. Nici şefa firmei de recrutare
> nu-mi dă chitanţă pe banii primiţi, pe care i-am dat
> soţului ei, venit la întîlnire în trening, într-o
> staţie de autobuz. Atunci s-a desfăşurat şi ultima
> secvenţă de colaborare, fiindcă plata taxei n-a fost
> urmată de nici o invitaţie la un interviu.

>
> Am obosit de ţara care-mi spune că orice speranţă are
> rădăcini firave şi că orice opţiune sinceră, onestă
> se dovedeşte a fi cretină. Am obosit ca din patru în
> patru ani să aleg prost, împreună cu alte 22 de milioane
> de locuitori, de oricare parte a baricadei am fi. Am obosit
> să sper că cel care se numeşte şef de guvern sau
> preşedinte de ţară sau măcelar sau avocat sau
> cîntăreţ chiar se pricepe la ceea ce diploma, votul,
> discursul spun că se
> pricepe.
>
> Am obosit de ţara care mă transformă în victimă sau
> complice. În victimă, fiindcă oricît de multe rele s-ar
> întîmpla în ţara asta, oricît de multă corupţie ne-ar
> tăia răsuflarea cu duhoarea ei, statul, legile,
> funcţionărimea, judecătorii, DNA-ul, Guvernul,
> Parlamentul par cu toate că există într-un univers
> diafan, paralel cu al nostru, din care aruncă, din cînd
> în cînd, o ocheadă către noi, să ne supravegheze. Să
> ne certe că n-avem răbdare să ajungă şi la noi
> bunăstarea. Să ne dojenească, cu glas de domnu’
> Trandafir acrit, pentru iresponsabilitatea cu care le cerem
> imposibilul, în condiţiile unei moşteniri grele.
>
> Am obosit să fiu victima statului care mă fură la
> facturi, la impozite sau în justiţie, victima patronilor
> care mă pot exclude din organigramă din trei ţipete şi
> două semnături, victima poliţiştilor care mă roagă să
> nu reclam furtul din buzunare.
> Orice
> protest este inutil. Orice gest de solidaritate, orice
> iniţiativă care m-ar putea transforma în cetăţean sau
> concetăţean, în membru al unei comunităţi
> rezidenţiale sau al unei organizaţii se fîsîie în faţa
> privirilor nepăsătoare, a replicilor de tipul „c’eşti
> copil“ sau „mă laşi?!“ sau a celor care transformă
> iniţiativa în afacere profitabilă pentru ei şi
> dezastruoasă pentru beneficiari. Iar renunţarea mă face
> complice cu cei care acceptă ca lucrurile să meargă
> prost, din neputinţă, din interes, din indiferenţă.
> Sînt complice, prin tăcere, cu toţi impostorii,
> mincinoşii, neisprăviţii, hoţii, de care depind,
> într-un fel sau altul, în bătăliile mele mărunte, de zi
> cu zi.
>
> Am obosit de ţara unui singur televizor, a unui singur
> program în care se amestecă, de-a valma, senzuale cu
> securişti nejudecaţi, brăilence cu analişti obosiţi,
> discuţii lălîi despre salarii enorme, furt la
> factură, poliţişti beţi, judecători mituiţi,
> miniştri penali cu breaking news-uri împotriva cărora tot
> românul moţăie: învîrteli, băşcălii, ogici,
> ciumace, anchete de doi şi un sfert, morţi de trei parale,
> incesturi de patru stele.
>
> Am obosit să aud sau să citesc comentarii lungi, strivite
> de ură sau înmuiate de slugărnicie, ale jurnaliştilor
> obosiţi din presa românească. Am obosit de vorbe grele de
> prostie, nesimţire, ipocrizie, inepţii, vorbe care nu mai
> interesează pe nimeni, vorbe caraghioase, care-i
> transformă pe toţi ciutacii, dumitreştii şi morarii în
> bufoni disperaţi ai orelor tîrzii de televiziune.
>
> Am obosit să văd societatea civilă, care face curat în
> universităţi şi alegeri, înghesuită pe liste de alegeri
> europarlamentare ale unui partid majoritar. Am obosit să
> aud că singurul lucru pe care-l avem de opus alegerii
> fiicei preşedintelui în Parlamentul European este
> pluralul
> nefericit „succesuri“. Am obosit să văd
> susţinători sinceri ai preşedintelui, care vor salariu de
> jurnalist independent. Am obosit să văd jurnalişti
> independenţi care devin guvernatori interesaţi. Am obosit
> să-l aud pe ministrul Culturii ţinînd-o langa cu
> explicaţiile despre pleaşcă şi iubire de
> preşedinte.
>
> Am obosit să văd reportaje cu oameni care mănîncă din
> gunoaie, copii violaţi, preoţi care ţin liturghii
> erotice, puştile lui Michi Şpagă, termopanele lui Adrian
> Năstase, oameni care se împerechează cu oi, ţărani care
> tasează pămîntul cu obuze încă detonabile, pensionari
> care se străduiesc să prindă două porţii de sarmale de
> 1 Decembrie, ţigănci care-şi arată curul
> poliţiştilor, şoferi beţi, criminali filmaţi în circa
> de poliţie, înmormîntări în direct, sicrie fotografiate
> cu mobilul, ştiri animate despre ficatul de 20 de kilograme
> al unui cîntăreţ, oameni urcaţi pe
> cruci
> ca să vadă mai bine groapa, cozile isterice de Sfînta
> Paraschiva şi de Izvorul Tămăduirii, proteste pe
> marginea balconului sau a macaralei şi comentariile
> profesioniştilor care încep cu: „Ce efect poate să
> aibă violul asupra unei fetiţe de 12 ani?“. Mă obosesc
> profesioniştii televiziunilor, chiar şi fără comentarii.
> Fiindcă sînt aceiaşi. Şi apar des. Foarte des. În ţara
> asta nu mai există un psiholog cumsecade, un profesor
> eminent, un cîntăreţ talentat, un analist respectabil, un
> preot cu har, un poet înzestrat: toţi devin vedete şi,
> în clipa imediat următoare, descoperă că au văzut idei.
> Despre orice altceva decît meseria pe care altfel ar fi
> putut s-o practice onest şi din care să aibă un venit
> regulat.
>
> Mă obosesc emisiunile care-mi promit că vor dezbate
> soluţiile anti-criză şi în care invitaţi şi moderatori
> ajung să vorbească despre beregate, prostănaci,
> caraghioşi, şobolani
> rozalii,
> lupta dintre fata preşedintelui şi intelectuali, despre
> insinuările cutărui senator, despre sforăitul din
> Parlament al nu ştiu cărui deputat, despre nepoate de
> senatoare care sînt de fapt amante de miniştri. Am obosit
> să văd feţe lungi de jurnalişti care anunţă, cu
> acelaşi ton grav, de început de apocalipsă, şi că se
> măresc facturile, şi că s-a dus dracului rapiţa în
> Alexandria, şi că Mutu are tendonul rupt. Sau că nu-l mai
> are deloc. Am obosit să aud de mitică-de-la-ligă,
> naşu-sandu, meme-stoica, galactici, jucători-titraţi,
> distracţie-pe- cinste.
>
> Am obosit să ştiu că din atîtea cazuri de malpraxis în
> medicină, un singur doctor a fost condamnat pentru viol.
> Mă oboseşte Mihaela Rădulescu, şi cei care o combat, şi
> cei care o apără. Mă oboseşte oricine comentează un
> film, o carte, un spectacol, mai departe de rude, prieteni
> sau părinţi, fără să poată arăta vreun act, o
> diplomă, care
> să-i confere acest drept. Am obosit să mă tot întreb
> cine este cel sau cea care apare pe prima pagină a tuturor
> ziarelor, fără să reuşesc să-mi amintesc vreo ispravă,
> bună, rea, dar în orice caz extra-ordinară, care să
> merite măcar efortul scanării fotografiei lor.
>
> Am obosit să văd că patroni de firme de salubrizare
> îşi dau cu părerea despre expoziţii de artă, că pe
> Wikipedia Mircea Badea este actor român, că Monica Tatoiu
> are răspuns pentru orice – de la încălzirea globală,
> la cum nu trebuie să renunţi la speranţa de a avea
> orgasm. Am obosit ca, la douăzeci de ani de la Revoluţie,
> să-i înjur tot pe Iliescu, Năstase, Văcăroiu, Şerban
> Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, Talpeş, Mitrea, Vadim
> Tudor, Voiculescu, Adrian Păunescu etc. Am obosit, de fapt,
> să nu am încredere în nimic şi nimeni.
>
> Am obosit să scriu acest protest. Nu va folosi la nimic.
> M-am gîndit, la un moment dat, să
> le cer
> oamenilor obosiţi ca şi mine să iasă în stradă. Dar
> am în faţa ochilor imaginile filmate la diferite
> proteste: pancarte şi lozinci analfabete, revendicări
> haotice şi isterice, feţe tîmpe în fundal care transmit
> salutări familiei, sindicalişti mîngîiaţi pe frunte de
> opoziţie, trecători plictisiţi şi amintiri duioase
> despre concediile la mare din vremea fraţilor Petreuş şi
> a Daciilor în rate.
>
> Am obosit de ţara în care nu se întîmplă nimic. De
> ţara care m-a făcut să privesc cu lehamite drepturi la
> care am tînjit ani mulţi şi grei în comunism. Mie,
> omului simplu de pe stradă, mi-e lehamite de dreptul meu de
> a vota. De dreptul de a fi informat. De dreptul de a
> protesta. De dreptul şi obligaţia de a-mi apăra ţara. De
> dreptul de a mă asocia liber în partide politice, în
> sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. De
> dreptul de a avea acces la tratamente corecte în spitale.
> De dreptul de
> a
> fi egal cu ceilalţi români în faţa justiţiei.
>
> De aceea spun că nu-mi iubesc ţara. Mi-a mai rămas,
> totuşi, un singur drept: acela de a circula liber în
> străinătate. De a emigra. Poate c-a venit timpul să-l
> folosesc. Ştiu bine că nici acolo nu umblă cîinii cu
> covrigi în coadă. Sper doar ca acolo, într-o limbă
> străină şi pe străzi curate, să am timp să mi se facă
> dor de ţara mea. ”