Nasii » nasii universali

Scufita Rosie, Analiza pe Text Psihologica

nasa — Sat, 24 Jul 2010 13:08:06 +0000

SCUFIŢA ROŞIE
Analiză şi Critică literară De ce Scufiţa Roşie ? Din start, ne dăm seama că este vorba despre o minoră de care copiii, în răutatea lor, şi-au bătut joc cu această poreclă, probabil din cauza unei căciuliţe roşii croşetate de mămica ei, pe care fetiţa o poartă des din cauza unei sensibilităţi fizice la frig în regiunea capului sau sa atenueze socurile de la palmele administrate de ma-sa. Aşadar avem de-a face cu o bolnavă marginalizată şi descurajată de societatea din jurul ei. Scufiţa merge zi de zi cu coşuleţul cu mâncare la bunicuţa care locuieşte în pădure. Nici o bunică normală nu locuieşte în pădure. Singura explicaţie este că această bunică a primit în urma retrocedărilor câteva hectare de teren împădurit. Este ştiut că ţăranii nu se gândesc mult până să taie pădurea, mai ales înainte de venirea iernii. Aşadar, această bunică este o scorpie zgârcită care şi-a făcut casa în pădure (oare nu tot din lemn tăiat fără aprobare de la Ocolul Silvic?) şi stă acolo ca să-şi păzească avutul. Teoria că este vorba de o babă ticaloasă se verifică prin faptul că în loc să plătească un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinţă neajutorată şi bolnavă) să facă zilnic naveta din oraş în pădure,
fără să-i pese de pericolele la care o expune pe biata fată. Scufiţa Roşie se întâlneşte cu lupul care o descoase în privinţa drumului ei. Deja intrăm într-o zonă a fanteziei bolnave. Unu la mână că în România lupi nu prea mai sunt, doi la mână că se feresc de om ca de dracu,
iar trei la mână, nu vorbesc şi chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiată stână. Singura explicaţie este că Scufiţa Roşie s-a uitat atât de mult la Animal
Planet încât cunoaşte obiceiurile lupilor şi le poate înţelege scheunăturile. Lupul o ia înaintea Scufiţei, care se opreşte la cules de flori, îşi preface vocea, intra la bunică şi o înghite. Nu mai stăm să analizăm faptul că în pădure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus că e dăunator să înveţi copiii că e corect ca atunci când ai o treabă de făcut, să te opreşti la cules flori fără să ştii dacă nu-s cumva specii protejate şi în consecinţă, pe cale de dispariţie.

Scufita Rosie si Lupul

Lupul în schimb pare un personaj menit să fie bătaia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ mânat de dorinţa perpetuă de a năvăli în casele oamenilor. Foloseşte toate tertipurile: imită voci şi dacă nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf. Concluzie: Lupul este DNA-ul actual. Bunica muşcă momeala şi-i dă drumul. Iată cum este prezentată imaginea unei persoane în vârstă: o senilă care nu ştie să facă deosebirea între un urlet de lup şi glasul propriei nepoate. Cu această imagine vor rămâne copiii noştri. Lupul se îmbracă cu hainele bunicii, se aşează în pat unde îl găseşte Scufiţa Roşie. O ademeneşte prin vorbe şirete să se apropie şi o înghite şi pe ea. Lupul fiind îmbrăcat în hainele bunicii, induce în mintea copilului sensul noţiunii de travestit, putându-i afecta grav viitoarea orientare sexuală. Ce fel de minte bolnavă poate spune la copii aşa porcării? Iar dialogul, purtat cu Scufiţa, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dinţii şi mai ce?!… Iar el răspunde invariabil cu minciuni menite să o aduca pe Scufiţa în pat lângă el. De aici deducem: corupere de minori şi perversiuni sexuale! Apare vânătorul care împuşcă lupul şi le eliberează pe Scufiţa Roşie
şi bunica. Ce caută vânătorul în casa bunicii? Înseamnă că nu e prima dată. Un vânător şi o femeie bătrână, singuri în mijlocul pădurii. Şi ne mai mirăm că “Ştirile de la ora 5″ abundă în relatări despre violuri cu pervesiuni săvârşite asupra unor babe? Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam că toţi aceşti infractori au citit în copilărie Scufiţa Roşie şi iată consecinţele: ani grei de puşcărie! Apoi ce căuta la vânătoare de lupi pe proprietate privată? Din două una: sau e un braconier nenorocit sau e Ion Tiriac cu pusca lui bleaga care plăteşte sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale
animalice.Sau sa fi fost Adrian Nastase???Nu cred asta are baba acasa. În oricare dintre variante, ar trebui să fie înfierat de creatorul basmului şi nicidecum glorificat pentru fapta sa. Finalul poveştii este sinistru: lupul zbătându-se în ghearele morţii
“eliberează” cele două femei. Adică, avem oroarea să asistăm la apariţia a două făpturi parţial digerate care se pare că nu au murit, ci cu nonşalanţă îşi reiau firul vieţii. Mai rău ca în filmele horror! Şi ne mai întrebăm de ce există copii dereglaţi din toate punctele de vedere. Asemenea închipuiri ale unei minţi bolnave se “servesc” copiilor între 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: “Albă ca Zăpada” – auzi albă, imaculată şi ea trăieşte sub acelaşi acoperiş nu cu unul, ci cu 7 bărbaţi,de parca ar fi Elena Udrea cu guvernul Boc. Ruşine! Ruşine! Ruşine!

IRIS GOGORICI

Psihoterapeut

“Imoralitatea clasei conducatoare romanesti” – Mircea Eliade “Pilotii orbi”

nasul — Sat, 17 Jul 2010 19:36:49 +0000

Mircea Eliade despre politica romaneasca, mai actual ca oricand.

Pilotii orbi – Mircea Eliade – 1937
Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea” politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916-1918, lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred cã este o crimã care nu va putea fi niciodatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nstru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte.

Mircea Eliade

Nici nu mai gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vãd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.
Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni sã înteleagã de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã, statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã aceea, cetãtenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.
Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai istoria stia cã nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de cea capitalã: instinctul statal.
Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducãtorilor nostri politici, departe de a dovedi aceastã resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i stã în putintã ca sã-si prelungeascã puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci în faptul cã mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se resemneze. […]
Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar democratii cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor spune cã “administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate au putut împiedica pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind 100.000 de greci în Anatolia . Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte zece sate pe an. Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea germanã!
Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându-le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.
Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”, “Fascism”, “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã, politicianizatã pânã în mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu sã treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un joc nou, sã rezolve alte hârtii, sã facã alte legi. Acelasi si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii nationale.
Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri barbare etc.Uitând, sãracii cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru odatã cu introducerea secarei (la sfârsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul – slãbind considerabil rezistenta tãranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea pânã în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si “cultura” în Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politicã si administrativã.
Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste sãrat; cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul si pestele acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul cã la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în loc sã coste 5 lei), cã putrezesc vagoane întregi cu peste ca sã nu scadã pretul, cã în loc sã se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brãilei se recolteazã numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e cã tãranul nu mai mãnâncã, de vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia de pe malul Dunãrii e seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al românului. Sãrmanul român, luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã obositã care bate tot mai rar si to mai stins. Adevãrul e acesta: neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendarã de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrãnit, care mãnâncã grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuicã.
Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.
…Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu bunãvointã; numai cã, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele slave scurgându- se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lãsând locul altor neamuri… Nu simt cã s-au schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care pe alocuri nici nu mai pare româneascã.
Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã n- are importantã numãrul evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini – nu mai are mult de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu istoria…
Cã pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat. Si asta e destul ca sã începi sã plângi.

[Vremea, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3]

Sa Imbrac o Rochie de Mireasa Sexy la Nunta?

nasa — Tue, 13 Jul 2010 14:28:26 +0000

Cat de sexy ne putem imbraca la propria nunta

Nasa nu prea stie ce sa-ti raspunda la o astfel de intrebare… Depinde cat este de sexy rochia pe care doresti sa o imbraci sau, mai bine, zis, depinde cat din suprafata corpului acopera. O rochie sexy poate fi si una clasica si una absolut nonconformista. Poate ar fi bine sa-l intrebi si pe mire. Arata-i fotografiile de mai jos si ii vei vedea foarte repede reactia.

Idei Pentru Mirese – Coafuri de Nunta

nasa — Tue, 13 Jul 2010 14:08:41 +0000

Nasa va invita sa fiti vedeta propriei nunti si sa va faceti o coafura de mireasa speciala, care sa va puna in valoare chipul! Iata cateva idei pentru coafuri de nunta pentru viitoarele doamne, unele mai clasice, altele mai nonconformiste!

Brad Pitt la Curtea de Arges

nasa — Sun, 11 Jul 2010 07:13:17 +0000

Dracula, Brad Pitt sau Vlad Tepes?

Si daca tot asteapta romanii sa vina americanii, iata ca Brad Pitt va face un film in tarisoara noastra si, mai precis, in Curtea de Arges. In toamna asta vor incepe filmarile la productia lui “Vlad”. Nu este greu de banuit ca filmul va fi despre Vlad Tepes, chiar daca, in final, vom constata din ce va iesi, ca domnitorul va fi unul si acelasi cu Dracula, in ciuda intentiei scenaristului care doreste respectarea adevarului istoric si recrearea unui personaj care a existat, cu adevarat, respectiv chiar domnitorul Vlad Tepes. Daca, pana acum, nu am reusit sa aratam nimanui caninii nostri, macar tepele romanesti sa fie cunoscute si peste ocean.

Brad Pitt in filmul “Interviu cu un vampir”

Cetatea Poienari, “cuibul de vulturi al vitejilor de demult”

Inca de anul trecut s-a vehiculat ideea ca filmul lui Brad Pitt va repune in circuit Cetatea Poienari, in urma prospectiilor facute, dar fortareata de pe vremea voievodului Vlad Tepes mai are putin si se prabuseste. Cetatea Poienari se afla in judetul Arges la mai putin de 30 km de orasul Curtea de Arges, la poalele Muntelui Cetatuia. Altitudinea este de 850 de metri.

Cetatea Poienari, de langa Curtea de Arges

Angelina Jolie admira colajele lui Ion Birladeanu

Si cum Angelina Jolie a stat la masa, la Paris, cu Ion Birladeanu, artistul gasit in ghena, de ce nu ar face si Brad Pitt o lipeala cu o vedeta autohtona?! Se zvoneste ca vor juca si romani in film, asa ca nu trebuie sa ne mire daca Brad se va combina cu Simona Sensual sau, mai rau, cu Nikita.

Mediafax zice despre Brad Pitt zis si Vlad

“Brad Pitt şi Dede Gardner vor produce acest proiect prin intermediul companiei de producţie cinematografică Plan B. Proiectul va fi supravegheat de Erik Feig şi Meredith Milton, de la studiourile Summit Entertainment.

Scenariul este semnat de Scott Kosar, cunoscut ca pasionat de istorii macabre. El a scris scenariul pentru “Masacrul din Texas/ Texas Chainsaw Massacre” (2003), “Amityville/ Amityville Horror” (2005) şi “Maşinistul” (2004).

Potrivit presei internaţionale, “Vlad” este un film care nu va pune accent pe celebra legendă a lui Dracula, legată de personalitatea lui Vlad Ţepeş.

Compania Summit Entertainment a achiziţionat drepturile asupra acestui proiect în urmă cu câţiva ani, însă acesta nu a putut fi iniţiat din diverse motive. Potrivit blogului Heat Vision de pe Hollywood Reporter, Summit Entertainment speră să realizeze “un film îndrăzneţ din punct de vedere vizual, despre o perioadă radicală din istorie“.

Vlad Tepes seamana cu Brad Pitt. Oare?

Intrebarea care se pune este: Charlie Hunnam va juca in rolul lui Vlad Tepes?

Add to My Page’s Favorites Suggest to Friends

Charlie Hunnam, the star of “Sons of Anarchy” wrote the script “Vlad” about Vlad the impaler. The film will be produced by Brad Pitt’s Plan B and Summit. Now it is time for Hunnam to get the leading role as Vlad.

Ion Birladeanu Este pe Facebook

nasa — Sat, 03 Jul 2010 19:26:10 +0000

Ion Birladeanu are pagina de fani pe Facebook

http://www.facebook.com/pages/Ion-Barladeanu/197659672482

Colajele lui Ion Barladeanu

Ion Birladeanu si Angelina Jolie, o pereche frumoasa

“Singurul reprezentant al pop-art-ului românesc s-a născut la Zăpodeni, Vaslui, şi a avut peste 300 de locuri de muncă: gropar, fierar-betonist, tăietor la gater sau paznic la Casa Poporului. La sfârşitul anilor ’90, şi-a pierdut locuinţa şi a trăit în ghena unui bloc din Calea Moşilor. Extraordinara sa poveste a fost subiectul unui documentar, „Lumea văzută de Ion B.”, regizat de Alexander Nanau şi nominalizat la premiile Gopo.”

preluat din evz.ro

Invitatii de Nunta Neconventionale

nasa — Mon, 28 Jun 2010 22:20:05 +0000

Invitatii la nunta unor miri speciali

Stim cu totii ce este o invitatie de nunta. Invitatia de nunta este o scrisoare pe care cuplul viitorilor miri, prin parintii lor, o trimite invitatilor la ceremonia religioasa si petrecerea de nunta. Invitatii pot fi membri ai familiilor mirelui si miresei, nasilor, colegi, prietenii si… dusmani, cai care ar trebui sa moara de ciuda cand vor vedea ce nunta minunatata urmeaza sa se desfasoare.

Pe invitatia de nunta este obligatoriu sa fie notate coordonatele ceremoniei religioase si ale petrecerii nuntii, locul, data si ora, dar si numele mirilor si al familiilor acestora, socrii mari si mici, dar si al nasilor, in cazul in care traditia o cere.

Invitatiile de nunta clasice sunt banale

Cum arata invitatia ca forma si grafica este important, dar si textul invitatiei in sine. Toate acestea se reflecta in caracterul mirilor, profesiunile lor si ale persoanelor care vin la nunta, dar si in functie de umorul si curajul pe care il au mirii in a trimite invitatii neconventionale. In alegerea formei si textului conteaza tema si locul in care se desfasoara receptia, dar si “costul” tacamului de nunta.

Iata cateva idei simpatice pentru invintatiile voastre de nunta:

Invitatie de nunta prin e-mail:

Poza de Nunta – Eterna si Fascinanta Romanie

nasul — Tue, 20 Apr 2010 08:28:12 +0000

Rochii de Mireasa – Pronovias Colectia Primavara 2010

nasa — Thu, 01 Apr 2010 12:22:47 +0000

Idei fashion pentru miresele nuntilor de criza

Sarbatorile Pascale vor trece si va incepe sezonul nuntilor. Nasa va da o mana de ajutor in alegerea rochiei de mireasa si va prezinta Colectia de primavara 2010 Pronovias. Nu va indemn sa cumparati, dar o idee puteti sa imprumutati. Cu o croitoreasa buna puteti fi “mireasa primaverii de criza” si sa aveti o nunta ca in povesti!

Daca nu va spune nimic numele de Pronovias, va dau cateva detalii. Pronovias este o casa de moda specializata in rochii de seara si, in mod special in bridal fashion, deci in creatii haute couture pentru mirese. In 1970 apare ca primul nume important pe lista caselor de moda specializate, cu 80 de magazine care sunt deshise in Spania. Mai tarziu, Pronovias se dezvolta in toata Europa, acum avand peste 3800 de puncte de vanzare in lumea intreaga, atat la New York, London, Paris cat si la Tokyo.

Stati pe aproape, nasii vor mai veni cu noutati pentru nunta voastra de vis!

Photo: Pronovias- Medea, Medina

Photo: Pronovias- Mistico, Mercadel

Photo: Pronovias- Moscatel, Glass

Photo: Pronovias- Megan, Melania

Photo: Pronovias- Mosaico, Moscovia

Secretele Lui Audrey Hepburn

nasa — Fri, 26 Mar 2010 13:18:08 +0000

My Fair Lady din Bruxelles

Audrey Hepburn este considerată şi în prezent un model de frumuseţe şi eleganţă, fiind de nenumărate ori considerată ca una dintre cele mai frumoase femei din toate timpurile. Imaginea ei este folosită în numeroase campanii publicitare. Stilul îmbrăcăminţii ei continuă să fie popular în rândul femeilor şi în ziua de azi. Rochia neagră Givenchy din filmul Breakfast at Tiffany’s a fost vândută în 2006 cu peste 462.000 £, cel mai mare preţ pentru o rochie dintr-un film.

Secretele Lui Audrey Hepburn Pps

View more presentations from IBGTV.

Celebra actrita Audrey Hepburn s-a nascut la data de 4 mai 1929 in Belgia si de-a lungul carierei a strans foarte multe premii pentru rolurile in care a jucat. “War and Peace”, filmul in urma caruia care a luat premiul pentru cea mai buna actrita, “Roman Holiday” pentru care a fost recompensata cu un premiul Oscar la categoria cea mai buna actrita, au fost doar cateva productii celebre onorate de prestatia actitei. De asemenea, Audrey Hepburn a fost si un fashion icon al anilor ‘60. Actrita s-a implicat in numeroase activitati umanitare, fiind ambassador UNICEF. Audrey a murit pe data de 20 ianuarie 1993 la varsta de 63 de ani, ramanand pentru istorie una dintre cele mai frumoase vedete clasice ale lumii.