Nasii

Nasul ma tot baraie la cap sa incep seria « mentalitati mioritice ». I se pare lui ca ar fi de impact pe canicula, atunci cand trupul si creierul intra in adormire si numai de schimbari «mentale» nu ii arde omului, avand in vedere ca totul in jur arde la propriu. Ce naiba sa scriu, ma intreb ?! Ce ii mai poate interesa pe rumanii cablati la net, pe vreme de vara, in afara de plaja dintre sticlele goale de suc si lupta cu valurelele Marii Cenusii presarate cu meduze lesinate de caldura si rahatei de copii care nu s-au putut tine pana la veceurile ecologice ?! Va zic eu: ii mai poate interesa clubbingul. Banisorii stransi la ciorapelul gaurit se vor duce – in ordine – pe intrare, vodca mica (sau gin tonic domnisoarele, poate doar o berica sau un ice tea), ameteala, mana sub fusta, aberatii despre prieteni comuni, masini pe care nu le vei avea niciodata si telefoane celulare cumparate la negru de pe Star Treck, apoi mers pe ring, dans indracit cu transpiratia in curgere continua de pe varful nasului, carevasazica adrenalina ! adrenalina ! adrenalina ! Si distractie maxima.

Clubbingul, sportul extrem al sedentarilor. Iata ca se schimba mentalitatea romanului. Acum, nimeni nu se mai duce la discoteca sau « la ceai », toti se duc la club. Este cool, cel mai adesea scump, asadar iti da impresia de high life, asa cum si bronzul agonisit in concediu, la munte sau la mare pe jos sau calare, aduce cu el semnificatii precum  lene, piele fara par, costum nou de baie, relaxare, adica timp de pierdut si bani scursi printre degete, deci o feliuta de viata buna pe care nu-ti permiti sa o gusti prea des.

OK ! Ne ducem la club, facem plaja, ne trezim tarziu sau nu ne culcam pana dimineata, iesim din sfera unei zile obinuite de munca in care facem exact pe dos. Ne place, fireste. Doar suntem in concediu. Dar ce ne facem cand ne hotaram sa ne incercam muschii atrofiati intr-un bras fortat pana la geamandura, pentru ca – iata ! – din loc in loc rasar, ca dintr-o hazna inundata,  ramasitele digestiei noastre de romani bine hraniti la cantinele din statiune. Cred ca fiecare dintre cei care au fost in statiunile de pe litoralul romanesc a intalnit, macar o data, acel corp diform, deja poros, imposibil de numit la prima vedere. Multi chiar au pus mana pe el sa vada ce animal marin mai populeaza apele noastre teritoriale. Din nefericire, nu este un animal pe cale de disparitie. Si nici animalele care, dupa ce se incing la soare, merg putin in apa, « sa se racoreasca ». S-o zicem pe sleau : merg in apa ca sa defece. Le poti masura si lipsa de bun-simt, in functie de distanta care ii desparte de mal. Din nefericire, excrementele lor sunt plutitoare, nu se duc ca bolovanul la fund. Doar ies de acolo.

Oare scatofilia face parte din mentalitatea romanului ?! Oare cei care merg seara la club sunt tot aceia care, dimineata, si-au lasat excrementele printre valuri ?

Oare cand iti vei regla digestia si traseele neuronale, Romania mea cacacioasa ?!